Chimion versus chimen !

Sunt convinsă că toată lumea a confundat la un moment dat chimenul cu chimionul, la fel şi eu, aşa că m-am hotărât să aflu care sunt de fapt diferenţele.

Seminţele de chimen, chimion, fenicul şi anason seamănă foarte mult între ele, motiv pentru care e foarte uşor să le încurci. Seminţele de fenicul pot fi înlocuite cu succes de cele de anason deoarece au arome similare. Cele de chimen au drept înlocuitor seminţele de mărar, pe când chimionul rămâne de neînlocuit întrucât nu există vreo altă plantă care să i se asemene suficient ca gust.

E bine de ştiut că ceea ce numim noi seminţee sunt în realitate fructe atât în cazul chimionului, cât şi în cel al chimenului. Deşi fac parte din aceeaşi familie, Apiaceae (a pătrunjelului), ele sunt specii diferite, precum reiese şi din denumirile latine Carum carvi (chimen) şi Cuminum cyminum (chimion). Diferenţele sunt subtile, însă există.

Aroma chimenului este dulce şi uşor înţepătoare, gustul fiind unul picant. Se foloseşte mai ales în prepararea pâinii cu seminţe, a mâncărurilor pe bază de varză, a supelor şi în realizarea unor feluri de brânză.

Chimionul este mai amar, dar are o aromă distinctivă şi bogată. Acesta este folosit în prepararea mâncărurilor mexicane, marocane şi mai ales în curry.

Fructele uscate de chimion sunt uniform eliptice şi brăzdate adânc. Chimenul e mai lung, iar spre capete devine conic.

Ca zone geografice, chimionul este popular în America Latină, Africa de Nord şi în toată Asia. Chimenul este frecvent întâlnit în Europa şi foarte folosit în ţările vorbitoare de limba germană, dând un gust caracteristic preparatelor din carne, legume şi pâinii de secară.